Hotărârea primarului general de a suspenda planurile urbanistice zonale (PUZ) pentru un an și transferul deciziei la Primăria Capitalei a readus în discuție aspectul dezordonat și deseori la limita legii în materie de construcții în București. Se pare că era nevoie de o decizie radicală devreme ce 2020 a fost un an al recordurilor imobiliare în Capitală.
În plină pandemie, Bucureștiul a înregistrat o performanță: cele mai multe locuințe finalizate și valoarea cea mai mare a tranzacțiilor. Dezvoltarea imobiliară a Bucureștiului se bazează însă în multe situații, pe evitarea regulilor, pe excepțiile de la planurile de urbanism.
Așa s-au înmulțit apartamente înscrise în acte ca boxe, blocuri ridicate pe spații verzi, imobile fără parcări și blocuri de 14 etaje strecurate între case, adică cu încălcarea dramatică a regimului de înălțime al unei zone sau cartier. Iar acestea sunt numai o parte din neregulile urbanistice din Capitală.
Din nerespectarea legilor au de pierdut în primul rând cumpărătorii – care se aleg cu locuințe în zone supraaglomerate și cu o structură de rezistență îndoielnică. Orașul pierde din punct de vedere arhitectural, iar bugetele publice sunt văduvite de miliarde de euro, conform estimărilor specialiștilor.
Cea mai importantă afacere din București este de departe cea din domeniul imobiliar, fie că este vorba de spații de birouri, dar mai ales de proiecte rezidențiale. Este o afacere atât de puternică și cu un nivel al profitului atât de mare, încât nici măcar pandemia provocată de Covid-19 nu a reușit să-i pună o piedică.
Paradoxal, în Capitală, piața imobiliară a cunoscut un an în care s-au predat cele mai multe apartamente: peste 10.000, conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică. În plus, tot în 2020 s-au înregistrat tranzacții de aproape 900 de milioane de euro pentru clădirile de birouri, conform analiștilor de specialitate.
Frâna acestei adevărate euforii a construcțiilor a venit însă de la Primărie. Primarul Nicușor Dan și consilierii municipali ai Capitalei au apelat la o soluție radicală menită să oprească avântul necontrolat din domeniul imobiliar. Au luat decizia a anula planurile urbanistice coordonatoare de sector.
Prin aceste documente urbanistice era mult mai ușor să se obțină o autorizație de construcție favorabilă – cât mai puțin spațiu verde pe terenul pe care urma să ridice o construcție și cât mai înaltă și, în multe situații, defavorabilă dezvoltării arhitecturale unitare a orașului. Mai exact, aceste planuri urbanistice de sector favorizau excepțiile de la regulile de construcție, după cum explică la Europa Liberă Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în domeniul imobiliar. Excepții care au devenit legale.
Acesta estimează că excepțiile de la regulamentele și legislația în construcții au prejudiciat bugetele publice cu aproape patru miliarde de euro. „Numai din plata TVA se pierde foarte mult. Pentru unele proprietăți se achită un TVA de 5% în loc de 19%”, afirmă specialistul.
Este eficientă sau nu decizia de suspendare a PUZ-urilor?
Practic miza deciziei inițiate de primarul Nicușor Dan este ca într-un an să termine planul urbanistic general (PUG) al Bucureștiului, document prin care se stabilește pentru întreaga Capitală spațiul verde necesar, regimul de înălțime, dar și tipul de înfățișare al clădirilor de pe fiecare stradă din oraș. De fapt, planurile urbanistice de sector au apărut tocmai în urma faptului că din anul 2000 Primăria Capitalei nu a mai realizat un nou plan urbanistic general, iar datele din acesta nu mai sunt actuale.
Primarul Nicușor Dan a evitat să precizeze dacă noul Planul Urbanistic General (PUG) va fi gata până la sfârșitul anului. Momentan nu se lucrează la el pentru că nu sunt bani. Noul PUG este elaborat de un consorţiu de 6 firme, condus de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu”.
Proiectul planului urbanistic general prevedea trei etape, din care prima era colectarea informaţiilor urbane, inclusiv autorizaţii care au fost emise şi de Primăria Generală şi de primăriile de sector.
„S-a finalizat această primă etapă până la nivelul anului 2018, când au predat Primăriei Capitalei, de atunci n-au mai fost plătiţi. Pentru ce au făcut în 2018 au fost plătiţi în 2020 şi nu li s-a dat ordin de începere a lucrărilor mai departe”, a precizat pentru Europa Liberă echipa de comunicare a primarului Nicuşor Dan.
Urmarea deciziei de anulare a planurilor urbanistice de sector este că din luna martie, timp de un an, planurile, autorizațiile și avizele de tip urbanistic vor fi aprobate de Primăria Capitalei, iar primăriile de sector nu vor mai avea această răspundere.
Ce alte consecințe are blocarea planurilor urbanistice de sector?
Paul Dumbrăvanu este unul dintre avocații specializați în domeniul imobiliar, în special cel din București și Ilfov. El consideră că „anularea planurilor urbanistice de sector este o măsura potrivită în situația actuală din București. Se ajunsese în situația în care dezbaterea publică privind planul urbanistic zonal (n.r. – PUZ) era inexistentă. În plus, nici metodologia nu era respectată în majoritatea situațiilor”, e de părere Paul Dumbrăvanu.
Avocatul susține că urmarea El Dorado-ului imobiliar din București ar fi fost, printre altele, că „s-au redus spațiile verzi. S-a schimbat destinația unor baze sportive. S-a putut obține un regim de înălțime cu multe etaje în zone unde erau doar case. S-au construit și 14 etaje în astfel de zona de case. Infrastructura din jurul noilor proiecte este de obicei dezastruoasă, se construiesc clădiri cu străzi înguste, fără parcări subterane sau de orice alt fel”.
Dezvoltarea imobiliară a dus automat la limitarea spațiilor verzi în București. În 1989, fiecare locuitor din București avea la dispoziție, în medie, o suprafață de 16,79 de metri pătrați de spații verzi.
„În 2006 un raport al Primăriei Capitalei arăta că suprafața de spațiu verde per locuitor s-a redus la 9,67 de metri pătrați. Spre comparație Viena avea, în anul 2012, o suprafață de 120 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 de metri pătrați) și Stockholm (86 de metri pătrați)”, reiese dintr-un raport public al organizației Greenpeace.Un oraș mai coerent asigură calitatea vieții, iar calitatea vieții este influențată de calitatea arhitecturii.
Și Ordinul Arhitecților din România a salutat, printr-un comunicat, faptul că autoritățile locale vor să impună reguli stricte de urbanism în Capitală. „Un oraș mai coerent asigură calitatea vieții, iar calitatea vieții este influențată de calitatea arhitecturii. În acest organism complicat urban, întregul și părțile ar trebui să funcționeze având regulamente urbane mai transparente, mai clare și de încredere”, se arată în punctul de vedere al arhitecților.
Excepțiile care schimbă Bucureștiul
Europa Liberă dezvăluie câteva cazuri de proiecte imobiliare care au fost ridicate la limita legii, uneori și dincolo de ea sau cu ajutorul unor excepții de la regulile de urbanism. Alte proiecte beneficiază pur și simplu de golurile din legislație.Blocuri lângă groapa de gunoi
Zona Bucureștii Noi a cunoscut în ultimele două decenii o dezvoltare rapidă a construcțiilor rezidențiale. Dacă în perioada comunistă în zonă trăiau cel mult 5.000-10.000 de oameni, după cum spun riveranii, adică oamenii din cartier, acum populația se îndreaptă spre 100.000 de oameni, conform datelor de la Primăria Sectorului 1. Bucureștii Noi a devenit de facto un mic sector, format din șapte cartiere: Bazilescu, Băneasa Sud, Chitila Triaj, Costeasca, Dămăroaia, Pajura și Străulești Sud.
Dacă infrastructura rutieră și utilitățile erau în mare realizate încă din perioada comunistă, problema este mirosul insuportabil care vine seara și dimineața dinspre groapa de gunoi de la Rudeni, județul Ilfov, platformă de deșeuri cu toate avizele de funcționare blocate în acest moment, dar încă activă. Și dacă mare parte a locuitorilor zonei se plâng de miros și de posibile deversări sau de arderi ilegale de gunoi, specialiștii în mediu au explicat că o problemă o reprezintă și autorizațiile de construcții care au permis ridicarea unor blocuri mult prea aproape de platforma de deșeuri.
„Acest lucru a fost posibil pentru că în legea de salubrizare a localităților nu se specifică o distanță minimă între de zona urbană și zona de amplasare a unei gropi de gunoi, dar nici o distanța la care nu se poate construit rezidențial dacă există deja o groapă de gunoi”, ni s-a transmis de la Garda de Mediu București-Ilfov.
„În schimb, în legea privind sănătatea publică, aplicată de direcțiile județene de sănătate, se precizează că distanța minimă dintre o groapă de gunoi și o locuință trebuie să fie de un kilometru, față de un incinerator de deșeuri – de 500 de metri, iar pentru o rampă de gunoi de doar 250 de metri. Este prea puțin, în alte state din Europa nu sunt gropi de gunoi mai aproape de 10 kilometri de oras”, au adăugat reprezentanții Gărzii de Mediu București-Ilfov.
În state ca Marea Britanie sau Franța se specifică o distanță recomandată de minimum cinci kilometri între o groapă de gunoi de dimensiuni mari și zona urbană.